Biliard

Azi noapte mă gândeam la jocul de biliard. Respectiv la bila albă şi bila neagră. Mi se pare funny cum pot asocia biliardul în capul meu cu Raiul si Iadul si Pământul. Coloratele, pline şi jumătăţi sunt minunata planetă populată de oameni cu capete rotunde, ovale, pătrate, de diverşi care sunt numa' buni de a fi şi a face ceva, de cei care au în ei abilităţi dar care nu fac mai nimic şi de ceilalţi, care sunt majoritatea, ce constituie the wrong kind of people. Avem bila albă ce trebuie s-o izbeşti de cele colorate, pe rând desigur. E un fel de Doamne Doamne care te mută de colo colo. Partea bună e că El colaborează cu tine, deoarece tu ţii tacul şi faci poc cu el. Se mai întâmplă să-ţi joace din când în când o festă acest God, pe care l-aş vedea lipsit de multe, dar nu şi de simţul umorului. Ce vreţi, s-o plictisi şi El din când în când.
În fine, competiţia există în acest joc one on one. Câştigă cel mai bun. E vorba de abilităţi, de o mână steady şi de o vedere bună în spaţiu pentru a anticipa traiectoria cea mai potrivită pentru a băga bila în gaură.
Mie mi se pare haios că atunci când bagi accidental bila albă, jocul nu se termină, ci doar acordă un avantaj adversarului. Dar e bine, că eşti încă acolo, eşti încă competitiv şi o mică nereuşită ar trebui să te motiveze să tragi mai tare. Mi se pare şi mai haios când bagi bila neagră, când încă mai ai din bilele colorate pe masă. Then you are fucked! Acolo e codiţa Drăcuşorului. Nu mai primeşti o a doua şansă. GAME OVER! Sorry, you lose.
Toate acestea coexistă pe o masă de biliard, într-un joc cu bile la care nu mă pricep. Nici măcar tacul nu ştiu să-l ţin corect. Aşa că mă scot din start de pe lista de players de biliard şi schimb jocul cu un altul.